Ro | Hu | En
Home
Autostrăzile României – o prioritate pentru Uniunea Europeană PDF Imprimare Email

Comisia Europeană a suplimentat fondurile alocate României pentru construcţia a două autostrăzi cu peste 260 de milioane de euro din fondurile de coeziune.

Comisia Europeană a hotărât, în data de 18 noiembrie 2014, să acopere costurile de construcţie a două tronsoane de autostradă din România, finanţate iniţial de statul român prin împrumuturi bancare. Prin decizia semnată de comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, 262 milioane de euro au fost alocaţi din Fondul de coeziune pentru aceste proiecte. Această decizie ridică nivelul contribuţiei Comisiei Europene la construirea acestor autostrăzi la 439 milioane de euro.

Autostrada Arad-Timişoara şi varianta de ocolire a municipiului Constanţa la nivel de autostradă au fost date în folosinţă în 2011 şi, respectiv, 2012. Ele au fost construite cu fonduri de la bugetul de stat, cu granturi de la Comisia Europeană și cu împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii şi, respectiv, de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare.

Comisia Europeană a aprobat cererea României de a finanţa din Fondul de coeziune și partea de investiţie care fusese acoperită iniţial din împrumuturi. Din această sumă, 287 milioane de euro sunt destinaţi autostrăzii Arad-Timişoara şi 151,5 milioane de euro sunt pentru varianta de ocolire a municipiului Constanţa la nivel de autostradă.

Împreună cu aceste noi alocări, contribuţia Comisiei Europene la construcţia celor două tronsoane de autostradă se ridică la 439 milioane de euro.

În legătură cu semnarea celor două proiecte, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat: "Infrastructura rutieră este unul dintre principalele instrumente prin care putem reduce diferenţele de dezvoltare dintre regiunile Uniunii Europene, iar România va avea întotdeauna în mine un partener pentru realizarea marilor proiecte de infrastructură."

Context

Fondul de coeziune al Uniunii Europene este destinat statelor membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic decât 90% din media Uniunii. Acesta vizează reducerea disparităţilor economice şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile. Printre priorităţile Fondului de coeziune se află dezvoltarea reţelei transeuropene de transport.

Sursa: Reprezentanţa Comisiei Europene în România

 

 
Papa Francisc a transmis, la Parlamentul European, un mesaj ”tuturor cetățenilor Europei” PDF Imprimare Email

Asigurarea demnităţii umane a fost tema principală a discursului susţinut marţi de Papa Francisc în plenul Parlamentului European. Emigraţia, protecţia mediului şi promovarea drepturilor omului şi a democraţiei au fost temele subliniate într-un discurs care a cerut Europei ”să redescopere cele mai bune părţi ale sale”.

În deschiderea şedinţei solemne, Preşedintele Parlamentului, Martin Schulz, a spus că pierderea încrederii oamenilor în politică, la nivel naţional şi european, este ”uriaşă”, subliniind că nicio instituţie nu poate funcţiona dacă nu are sprijin. ”Trebuie ca noi toţi să cooperăm pentru a recâştiga încrederea pierdută”, a spus el.

Preşedintele Schulz a subliniat ”obiectivele comune” ale UE şi ale bisericii catolice în promovarea ”valorilor toleranţei, respectului, egalităţii, solidarităţii şi păcii”, adăugând că ”Uniunea Europeană înseamnă mai mult incluziune şi cooperare decât excludere şi confruntare”.


Drepturile şi demnitatea omului

”Aş vrea să ofer un mesaj de speranţă şi încurajare către toţi cetăţenii Europei”, a spus Papa Francisc deputaţilor. El a spus că demnitatea a fost conceptul cheie în procesul de reconstrucţie a Europei după cel de-al doilea război mondial şi a salutat faptul că ”promovarea drepturilor omului este o temă centrală în angajamentul UE de a susţine demnitatea persoanei” atât în Uniune, cât şi în relaţiile acesteia cu ţări terţe.

Parlamentul European are ”responsabilitatea de a ţine democraţia vie pentru popoarele Europei”: democraţiile nu trebuie ”să colapseze sub presiunea intereselor multinaţionale care nu sunt universale”, a spus Papa Francisc, adăugând că ”a venit timpul să promovăm politici care să creeze locuri de muncă, dar mai presus există o nevoie de a reinstaura demnitatea muncii prin asigurarea unor condiţii de muncă potrivite”.

Mediul şi imigraţia

”Europa a fost mereu un pioner în eforturile de promovare a ecologiei”, a subliniat Papa. Respectarea mediului înseamnă nu numai să nu fie distrus, ci şi ”utilizarea lui în scopuri bune”, cum ar fi înlocuirea risipei de hrană cu oferirea ei pentru cei care au nevoie.

Papa Francisc s-a referit şi la tema imigraţiei în UE, spunând: ”Nu putem permite ca Mediterana să devină un imens cimitir”, subliniind că oamenii care sosesc pe mare au nevoie de ”acceptare şi asistenţă”. Europa va putea să se confrunte cu problemele legate de imigraţie ”numai dacă este capabilă să îşi exprime clar propria identitate culturală”, a adăugat el.

Sursa: Parlamentul European / Biroul de Informare în România

 
Ce sunt proiectele de mobilitate? PDF Imprimare Email

Proiecte instituţionale prin care se realizeză activităţi care implică parteneri din mai multe ţări (trans-naţionale). Programul unui proiect de mobilitate diferă de la un domeniu la altul şi, în funcţie de acesta, poate cuprinde cursuri de formare, plasamente, activităţi de predare, stagii pentru studiu sau voluntariat, schimburi de tineri, activităţi de tip job-shadowing. 


Buget și termene limită

2015
Bugetul pentru România alocat în 2015 încă nu a fost stabilit.

Termenele limită pentru depunerea online a formularului de candidatură în anul 2015 sunt:

  • 4 februarie, ora 13.00 (ora României) pentru domeniul tineret
  •  4 martie, ora 13.00 (ora României) pentru domeniile educația adulților, formare profesională, școlar și universitar
  •  30 aprilie, ora 13.00 (ora României) pentru domeniul tineret
  •  1 octombrie, ora 13.00 (ora României) pentru domeniul tineret

Toate termenele limită pentru proiectele care se depun la Agenția Națională le găsiți AICI.

De ce mobilitate?
Pentru:

  •  dezvoltare personală, profesională şi socială prin dezvoltarea de competenţe (cunoştinţe, abilităţi, atitudini) într-un context internaţional precum şi recunoaşterea acestor competenţe
  •  îmbunătăţirea procesului de predare, formare şi învăţare a profesioniştilor din domeniile educaţie, formare şi tineret
  •  învăţarea sau aprofundarea unor limbi străine (creşterea competenţelor lingvistice)
  •  conştientizarea importanţei şi înţelegerea unor culturi şi ţări noi, dezvoltând astfel sentimentul de apartenenţă la valorile europene şi implicarea activă în comunitate
  •  dezvoltarea capacităţii organizaţionale în contextul cooperării europene şi internaţionale
  •  crearea de legături între educaţia formală, învăţarea nonformală şi formarea profesională
  •  urmărirea unor sinergii cu câmpul muncii şi antreprenoriatul


Pentru cine sunt aceste proiecte?
Acest tip de proiecte îi implică atât pe cei care sunt beneficiarii finali ai procesului de învăţare (studenţi, elevi - filieră tehnologică sau vocațională și postliceal -, tineri, voluntari etc.) cât şi profesioniştii din domeniile educaţie, formare şi tineret care facilitează procesul de învăţare (profesori, formatori, lucrători de tineret, personal de conducere sau administiv etc).

Aceștia nu primesc finanțare direct ci sunt implicați în proiectele aprobate ale organizațiilor beneficiare. Astfel numai organizaţiile pot solicita finanţare (cu excepţia grupurilor informale). Mai multe informaţii AICI.

În cazul domeniului şcolar şi al educaţiei adulţilor elevii şcolari (filiera teoretică) precum şi adulţi pot fi implicaţi în activităţi de mobilitate doar în cadrul Parteneriatelor Strategice.

Sursa: anpcdefp

 
Parlamentul European susține acordul de asociere cu Moldova PDF Imprimare Email

Parlamentul European a ratificat acordul de asociere UE-Moldova, care include și un acord comercial aprofundat și comprehensiv. Acordul este fundamentul pentru o mai puternică asociere politică și integrare economică între UE și Moldova, oferind liber acces reciproc pe piață.


Deputații au votat acordul cu 535 de voturi la 94 și 44 de abțineri.

În rezoluția care însoțește acordul, aprobată cu 529 de voturi la 96 și 46 de abțineri, deputații au subliniat că semnarea la 27 iunie și ratificarea acestuia ”nu reprezintă un obiectiv final” în relațiile UE-Moldova.

“Ratificarea acordului de asociere UE-Moldova este o clară recunoaștere a succesului procesului de reformă politică și economică în Moldova, care stabilește perspectivele sale europene și dovedește determinarea sa ca la un moment dat să adere la UE”, a spus raportorul Petras Auštrevičius (ALDE, LT). “Este momentul să felicităm poporul moldovean pentru acest succes istoric, mai ales în contextul alegerilor parlamentare viitoare din 30 noiembrie, care vor fi cruciale pentru țară”, a mai spus el.

Deputații au subliniat nevoia de a implementa acordul pe deplin și au cerut o campanie de informare comprehensivă despre beneficiile sale pentru cetățenii moldoveni.

Transnistria

Acordul acoperă ”întreg teritoriul recunoscut internațional al Republicii Moldova” și Transnistria, ca parte integrală a acestuia, trebuie să fie subiect al acordului, au subliniat deputații. Ei au adăugat că UE trebuie să joace un rol mai important în găsirea unei soluții pentru o clarificare efectivă a situației transnistrene între Chișinău și Tiraspol.

Factorul rusesc

Deputații au subliniat că rolul jucat de Rusia în criza din Ucraina a modificat ordinea geopolitică și a afectat și relațiile UE-Moldova. Ei cer Rusiei să respecte pe deplin integritatea teritorială a Moldovei și alegerile sale europene. Deplâng, de asemenea, utilizarea continuă de către Rusia a blocării importurilor de produse din Moldova ca mijloc de destabilizare a regiunii, susținând inițiativele de contrabalansare a embargoului pe produsele moldovenești.

Ce urmează

Pentru a intra în vigoare, acordul trebuie să fie ratificat de parlamentele naționale ale statelor membre UE. Părți din acord, inclusiv Acordul aprofundat și comprehensiv de liber schimb, se aplică provizoriu de la 1 septembrie 2014. Moldova a ratificat acordul la 2 iulie.

Parlamentul European va trimite o delegație de șapte deputați, condusă de Igor Šoltes (Verzi/ALE, SI) să observe alegerile parlamentare de la 30 noiembrie din Moldova.

 

 
Anul european al dezvoltării: lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Luni, 17 Noiembrie 2014 10:41

Economia europeană nu se află într-o situația nemaipomenită, dar asta nu înseamnă că UE i-a uitat pe ceilalți. Uniunea reprezintă încă cel mai mare donator la nivel mondial și, conform unui sondaj Eurobarometru din 2012, 85% dintre europeni cred că Europa trebuie să continue să ajute țările în curs de dezvoltare. 2015 va fi Anul european al dezvoltării și va fi subiect de discuție astăzi în comisia pentru dezvoltare.

Sloganul Anului european al dezvoltării 2015 este „Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru”. Într-o rezoluție adoptată în aprilie 2014, se arată că „susținerea continuă a cooperării pentru dezvoltare este vitală într-o lume în schimbare rapidă; peste 1,3 miliarde de oameni încă trăiesc în sărăcie extremă”.

„Anul european al dezvoltării reprezintă o șansă importantă de a angaja cetățenii în activitatea instituțiilor europene în politica pentru dezvoltare. Parlamentul a jucat un rol cheie în crearea acestui An și este vital să ne angajăm în 2015 de-a lungul întregii Uniuni Europene”, a spus președinta comisiei pentru dezvoltare, Linda McAvan (S&D, Regatul Unit).

Raportorul Charles Goerens (ALDE, Luxemburg) a spus că, „dacă politica înseamnă alegere, politica pentru dezvoltare se referă la demnitate”.

Sursa: Parlamentul European / Biroul de Informare în România

 
<< Început < Anterior 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Următor > Sfârşit >>

Pagina 1 din 127