Ro | Hu | En
Home
Ce sunt proiectele de mobilitate? PDF Imprimare Email

Proiecte instituţionale prin care se realizeză activităţi care implică parteneri din mai multe ţări (trans-naţionale). Programul unui proiect de mobilitate diferă de la un domeniu la altul şi, în funcţie de acesta, poate cuprinde cursuri de formare, plasamente, activităţi de predare, stagii pentru studiu sau voluntariat, schimburi de tineri, activităţi de tip job-shadowing. 


Buget și termene limită

2015
Bugetul pentru România alocat în 2015 încă nu a fost stabilit.

Termenele limită pentru depunerea online a formularului de candidatură în anul 2015 sunt:

  • 4 februarie, ora 13.00 (ora României) pentru domeniul tineret
  •  4 martie, ora 13.00 (ora României) pentru domeniile educația adulților, formare profesională, școlar și universitar
  •  30 aprilie, ora 13.00 (ora României) pentru domeniul tineret
  •  1 octombrie, ora 13.00 (ora României) pentru domeniul tineret

Toate termenele limită pentru proiectele care se depun la Agenția Națională le găsiți AICI.

De ce mobilitate?
Pentru:

  •  dezvoltare personală, profesională şi socială prin dezvoltarea de competenţe (cunoştinţe, abilităţi, atitudini) într-un context internaţional precum şi recunoaşterea acestor competenţe
  •  îmbunătăţirea procesului de predare, formare şi învăţare a profesioniştilor din domeniile educaţie, formare şi tineret
  •  învăţarea sau aprofundarea unor limbi străine (creşterea competenţelor lingvistice)
  •  conştientizarea importanţei şi înţelegerea unor culturi şi ţări noi, dezvoltând astfel sentimentul de apartenenţă la valorile europene şi implicarea activă în comunitate
  •  dezvoltarea capacităţii organizaţionale în contextul cooperării europene şi internaţionale
  •  crearea de legături între educaţia formală, învăţarea nonformală şi formarea profesională
  •  urmărirea unor sinergii cu câmpul muncii şi antreprenoriatul


Pentru cine sunt aceste proiecte?
Acest tip de proiecte îi implică atât pe cei care sunt beneficiarii finali ai procesului de învăţare (studenţi, elevi - filieră tehnologică sau vocațională și postliceal -, tineri, voluntari etc.) cât şi profesioniştii din domeniile educaţie, formare şi tineret care facilitează procesul de învăţare (profesori, formatori, lucrători de tineret, personal de conducere sau administiv etc).

Aceștia nu primesc finanțare direct ci sunt implicați în proiectele aprobate ale organizațiilor beneficiare. Astfel numai organizaţiile pot solicita finanţare (cu excepţia grupurilor informale). Mai multe informaţii AICI.

În cazul domeniului şcolar şi al educaţiei adulţilor elevii şcolari (filiera teoretică) precum şi adulţi pot fi implicaţi în activităţi de mobilitate doar în cadrul Parteneriatelor Strategice.

Sursa: anpcdefp

 
Parlamentul European susține acordul de asociere cu Moldova PDF Imprimare Email

Parlamentul European a ratificat acordul de asociere UE-Moldova, care include și un acord comercial aprofundat și comprehensiv. Acordul este fundamentul pentru o mai puternică asociere politică și integrare economică între UE și Moldova, oferind liber acces reciproc pe piață.


Deputații au votat acordul cu 535 de voturi la 94 și 44 de abțineri.

În rezoluția care însoțește acordul, aprobată cu 529 de voturi la 96 și 46 de abțineri, deputații au subliniat că semnarea la 27 iunie și ratificarea acestuia ”nu reprezintă un obiectiv final” în relațiile UE-Moldova.

“Ratificarea acordului de asociere UE-Moldova este o clară recunoaștere a succesului procesului de reformă politică și economică în Moldova, care stabilește perspectivele sale europene și dovedește determinarea sa ca la un moment dat să adere la UE”, a spus raportorul Petras Auštrevičius (ALDE, LT). “Este momentul să felicităm poporul moldovean pentru acest succes istoric, mai ales în contextul alegerilor parlamentare viitoare din 30 noiembrie, care vor fi cruciale pentru țară”, a mai spus el.

Deputații au subliniat nevoia de a implementa acordul pe deplin și au cerut o campanie de informare comprehensivă despre beneficiile sale pentru cetățenii moldoveni.

Transnistria

Acordul acoperă ”întreg teritoriul recunoscut internațional al Republicii Moldova” și Transnistria, ca parte integrală a acestuia, trebuie să fie subiect al acordului, au subliniat deputații. Ei au adăugat că UE trebuie să joace un rol mai important în găsirea unei soluții pentru o clarificare efectivă a situației transnistrene între Chișinău și Tiraspol.

Factorul rusesc

Deputații au subliniat că rolul jucat de Rusia în criza din Ucraina a modificat ordinea geopolitică și a afectat și relațiile UE-Moldova. Ei cer Rusiei să respecte pe deplin integritatea teritorială a Moldovei și alegerile sale europene. Deplâng, de asemenea, utilizarea continuă de către Rusia a blocării importurilor de produse din Moldova ca mijloc de destabilizare a regiunii, susținând inițiativele de contrabalansare a embargoului pe produsele moldovenești.

Ce urmează

Pentru a intra în vigoare, acordul trebuie să fie ratificat de parlamentele naționale ale statelor membre UE. Părți din acord, inclusiv Acordul aprofundat și comprehensiv de liber schimb, se aplică provizoriu de la 1 septembrie 2014. Moldova a ratificat acordul la 2 iulie.

Parlamentul European va trimite o delegație de șapte deputați, condusă de Igor Šoltes (Verzi/ALE, SI) să observe alegerile parlamentare de la 30 noiembrie din Moldova.

 

 
Anul european al dezvoltării: lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Luni, 17 Noiembrie 2014 10:41

Economia europeană nu se află într-o situația nemaipomenită, dar asta nu înseamnă că UE i-a uitat pe ceilalți. Uniunea reprezintă încă cel mai mare donator la nivel mondial și, conform unui sondaj Eurobarometru din 2012, 85% dintre europeni cred că Europa trebuie să continue să ajute țările în curs de dezvoltare. 2015 va fi Anul european al dezvoltării și va fi subiect de discuție astăzi în comisia pentru dezvoltare.

Sloganul Anului european al dezvoltării 2015 este „Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru”. Într-o rezoluție adoptată în aprilie 2014, se arată că „susținerea continuă a cooperării pentru dezvoltare este vitală într-o lume în schimbare rapidă; peste 1,3 miliarde de oameni încă trăiesc în sărăcie extremă”.

„Anul european al dezvoltării reprezintă o șansă importantă de a angaja cetățenii în activitatea instituțiilor europene în politica pentru dezvoltare. Parlamentul a jucat un rol cheie în crearea acestui An și este vital să ne angajăm în 2015 de-a lungul întregii Uniuni Europene”, a spus președinta comisiei pentru dezvoltare, Linda McAvan (S&D, Regatul Unit).

Raportorul Charles Goerens (ALDE, Luxemburg) a spus că, „dacă politica înseamnă alegere, politica pentru dezvoltare se referă la demnitate”.

Sursa: Parlamentul European / Biroul de Informare în România

 
Comisia Juncker și-a preluat mandatul la 1 noiembrie 2014 PDF Imprimare Email

Pe 1 noiembrie 2014, noua Comisie Europeană și-a preluat în mod oficial mandatul, care se va încheia la 31 octombrie 2019.

Cu această ocazie, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: „Datorită sprijinului democratic al cetățenilor europeni, al Parlamentului European și al șefilor de stat și de guvern, Comisia își preia astăzi mandatul. A sosit momentul să ne suflecăm mânecile și să ne punem pe treabă. Provocările cărora trebuie să le răspundă Europa nu pot aștepta. Începând de astăzi, echipa mea și eu însumi vom depune toate eforturile pentru a oferi Europei noul început pe care l-am promis. Alături de o echipă puternică și cu experiență, sunt nerăbdător să ofer Europei realizări concrete în următorii cinci ani.”

Colegiul este alcătuit din cei 28 de comisari, printre care se numără și președintele și vicepreședinții. Comisarii, câte unul din fiecare stat membru al UE, asigură conducerea politică a Comisiei pe durata mandatului lor de 5 ani. Președintele îi atribuie fiecărui comisar responsabilitatea pentru domenii politice specifice.

Pe aceasta tema:

Comisia și prioritățile sale

Comisarii - Conducerea politică a Comisiei Europene

 
Comisarul european Corina Crețu a lansat "Acordul de parteneriat" PDF Imprimare Email

Aflată la București în prima sa vizită de la preluarea mandatului de comisar european pentru politică regională, dna Corina Crețu a lansat astăzi, alături de ministrul fondurilor europene, dl Eugen Teodorovici, "Acordul de parteneriat" cu România pentru perioada 2014 – 2020, prin intermediul căruia România poate accesa 33 de miliarde de euro.

Comisarul european Corina Crețu a lansat "Acordul de parteneriat"
În cadrul unei conferințe de presă organizate la Ministerul Fondurilor Europene, dna comisar Crețu a declarat: "Fondurile europene sunt instrumentul cu ajutorul căruia Uniunea Europeană le predă lecția solidarității statelor membre. Noi, românii, trebuie să învățăm să ne dezvoltăm împreună, altfel nu ne vom dezvolta niciodată pe termen lung. Sunt convinsă că România va porni cu dreptul în accesarea celor 33 de miliarde de euro care pot contribui la reducerea decalajelor de dezvoltare și la relansarea economiei românești."

La rândul său, dl Teodorovici a adăugat: "Acordul de parteneriat este mai mult decât un simplu document care trasează o linie a modului în care vor fi alocaţi banii europeni. Documentul este un instrument fundamental de investiții, care așează România pe drumul corect în direcția atingerii obiectivelor de creștere economică, sustenabilitate şi dezvoltare durabilă, pentru următorii ani. Mai mult decât atât, Acordul de parteneriat reflectă eforturile comune ale țării noastre și ale Uniunii Europene depuse în vederea găsirii celei mai bune strategii de atingere a obiectivelor de reducere a decalajelor existente între regiuni, creştere a gradului de ocupare, a promovării incluziunii sociale şi educaţiei performante. Următorul pas pe care trebuie să îl facem este să ducem la bun sfârșit dialogul pe care autoritățile române îl au cu serviciile Comisiei pentru definitivarea programelor operaționale, astfel încât majoritatea acestora să fie adoptată până la finalul acestui an."

 
<< Început < Anterior 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Următor > Sfârşit >>

Pagina 1 din 127