Ro | Hu | En
Home
Alimentele noi: inovație sau pericol pentru sănătate? PDF Imprimare Email

Comisia pentru mediu şi siguranţa alimentară a dezbătut luni (13.10.2014) un proiect de raport privind alimentele noi. Scopul regulamentului este de a defini alimentele noi şi de a eficientiza procedura de autorizare a acestora. Comisia a făcut o propunere încă din 2008 pentru revizuirea legislaţiei existente, dar politicienii nu au putut ajunge la un acord, deoarece aceasta includea produsele provenite de la animalele clonate (pe care noua propunere le exclude).


Aţi folosit vreodată pentru ceai îndulcitor provenit din planta Stevia? Vă place Tetragonia tetragonoides, sau Salvia hispanica, sau sucul Noni? Îndulcitor, alternativă la spanac sau suc din fructe exotice: se numesc alimente noi, pentru că au la bază plante care nu au fost folosite recent în UE. Pentru a elimina riscurile pentru sănătate, noile alimente trebuie să treacă printr-o fază de autorizare.

În acelaşi timp, în contextul globalizării şi al noilor tehnologii, alimentele sunt produse prin noi metode, precum nanotehnologia; legislaţia UE trebuie să fie adusă la zi pentru o mai bună definire a alimentelor noi, pentru protejarea proprietăţii intelectuale şi eficientizarea procedurii de autorizare fără afectarea consumatorilor.

Clip video pe această temă:

Sursa: Parlamentul European / Biroul de Informare în România

 
UE se pregătește pentru 2030 reducând și mai drastic emisiile PDF Imprimare Email

Cooling Towers Drax Selby North Yorkshire #dailyshoot #drax - photo by Les Haines  - CC License

Comisia îşi publică, cu sprijinul Agenţiei Europene de Mediu, raportul anual privind progresele realizate în domeniul politicilor climatice, măsurând totodată şi drumul care mai rămâne de străbătut. Potrivit celor mai recente estimări, în 2013, emisiile totale de gaze cu efect de seră din UE au scăzut cu 1,8% faţă de volumul din 2012, atingând cele mai mici niveluri din 1990 până în prezent. Astfel, paşii parcurşi până în prezent îi permit Uniunii Europene nu doar să realizeze, dar chiar să şi depăşească obiectivul stabilit pentru 2020.

Raportul privind progresele realizate oferă, pentru prima oară, date cu privire la utilizarea veniturilor fiscale obţinute prin licitarea certificatelor în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). În 2013, această nouă sursă de venituri aflată la dispoziţia statelor membre a totalizat 3,6 miliarde de euro. Din această sumă, aproximativ 3 miliarde de euro vor fi folosite în scopuri legate de climă şi energie, depăşindu-se cu mult nivelul de 50 % recomandat în Directiva privind schema EU ETS.

Referindu-se la acest subiect, comisarul UE pentru politici climatice, Connie Hedegaard, a făcut următoarea declaraţie: „Realizarea obiectivelor în materie de schimbări climatice stabilite pentru anul 2020 demonstrează că Europa este pregătită să-şi sporească eforturile. Mai mult decât atât: în felul acesta, arătăm că UE îşi respectă angajamentele de a realiza reduceri drastice. Politicile aplicate funcţionează. Prin urmare, săptămâna trecută, liderii UE au decis să aplice în continuare aceste măsuri ambiţioase şi să reducă emisiile cu cel puţin 40 % până în 2030. Aceste acţiuni vor necesita investiţii importante. De aceea, este încurajator faptul că statele membre au decis să folosească cea mai mare parte a veniturilor obţinute în prezent în cadrul schemei ETS pentru a investi în domeniul climei şi energiei şi pentru a continua tranziţia către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon.”

Aceste venituri vin în completarea fondurilor puse la dispoziţie prin Programul NER 300, care consacră 2,1 miliarde de euro pentru a sprijini 39 de proiecte demonstrative de largă anvergură pentru tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon.

Citeste contextul pe site-ul Reprezentantei Comisiei Europene in Romania

 
12 orașe candidează pentru premiul „Capitala europeană verde” 2017 PDF Imprimare Email

 Bursa - Turcia

 Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor la ciclul competiţional „Capitala europeană verde 2017” a expirat. S-au înscris următoarele oraşe:

  • Bursa (Turcia)
  • Cascais (Portugalia)
  • Cork (Irlanda)
  • Essen (Germania)
  • `s-Hertogenbosch (Olanda)
  • Istanbul (Turcia)
  • Lahti (Finlanda)
  • Lisabona (Portugalia)
  • Nijmegen (Olanda)
  • Pécs (Ungaria)
  • Porto (Portugalia)
  • Umeå (Suedia)

Comisarul UE pentru mediu, dl Janez Potočnik, a declarat: „Premiul «Capitala europeană verde» distinge excelenţa oraşelor care îşi preţuiesc mediul înconjurător. Asistăm deja la cea de a opta ediţie a acestei competiţii şi mă bucur să văd că multe dintre marile oraşe ale Europei s-au înscris - unele din nou - pentru a obţine titlul. Câştigătorii de până acum au oferit exemple care ne pot inspira privind modul în care oraşele se pot schimba. Le urez mult succes tuturor candidaţilor din cadrul ediţiei 2017!”

Premiul „Capitala europeană verde” recompensează un oraş care ocupă o poziţie de lider pentru un mod de viaţă urbană ecologică. Aceste oraşe deschid drumul în ceea ce priveşte instituirea unor standarde mai înalte în domeniul dezvoltării urbane durabile, ascultarea dorinţelor cetăţenilor şi promovarea unor soluţii inovatoare la provocările din domeniul mediului.

Un grup internaţional de experţi va efectua o evaluare tehnică detaliată a fiecărei candidaturi pe baza a 12 indicatori care includ calitatea aerului ambiant; atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea; ecoinovarea şi locurile de muncă sustenabile; performanţa energetică; zonele urbane verzi care prezintă o utilizare sustenabilă a terenurilor; gestionarea integrată a mediului; transportul local; natura şi biodiversitatea; calitatea acustică a mediului; cantitatea de deşeuri generate şi gestionarea acestora; tratarea apelor reziduale, precum şi gestionarea apei. În urma evaluării tehnice, câteva oraşe vor fi preselecţionate pentru titlul din 2017.

În iunie 2015, oraşele preselecţionate vor fi invitate să facă o prezentare în faţa unui juriu internaţional. Juriul va evalua angajamentul lor faţă de îmbunătăţirea permanentă a protecţiei mediului, nivelul de ambiţie al obiectivelor lor viitoare, activităţile lor de comunicare pentru cetăţeni, precum şi măsura în care pot reprezenta un exemplu şi pot promova bunele practici în alte oraşe europene. Pe lângă faptul că va fi o sursă de inspiraţie pentru alte metropole, oraşul câştigător va avea o vizibilitate sporită, îşi va îmbunătăţi reputaţia şi atractivitatea pentru vizitatorii, lucrătorii şi locuitorii de toate vârstele.

Câştigătorul va fi anunţat în luna iunie 2015, cu ocazia ceremoniei de decernare a premiului, la Bristol, Marea Britanie, Capitala europeană verde din 2015.

Citeste contextul pe site-ul Reprezentatei Comisiei Europene in Romania

 
Nominalizarile pentru Premiul Saharov -2014 PDF Imprimare Email

Au ocupaţii diferite (cântăreţ de rap, medic ginecolog, lider religios, jurnalist), dar apără cu toţii drepturile omului. Cele şapte nominalizări la Premiul Saharov pentru libertatea de gândire vor fi prezentate oficial  în cadrul unei reuniuni comune a comisiilor pentru afaceri externe, dezvoltare şi drepturile omului al Parlamentului European. Câştigătorul va fi anunţat în octombrie.

Au fost nominalizaţi la Premiul Saharov pentru libertate de gândire în ordine alfabetică:

  • Mahmoud Al ‘Asali, profesor de drept la Universitatea din Mosul, care a luat poziţie pentru drepturile creştinilor şi a fost ucis în iulie, şi Patriarhul catolic caldeean al Babilonului, Louis Raphael Sako,
  • născut în Irak – au fost nominalizaţi pentru apărarea libertăţii religioase de către grupul Conservatorii şi Reformiştii Europeni, Anna Záborská şi alţi 66 de eurodeputaţi;
  • Cântăreţii de rap Mouad Belghouate (cunoscut şi ca El Haqed) din Maroc şi Ala Yaacoubi (cunoscut şi ca Weld El) din Tunisia şi bloggerul egiptean Alaa Abdel Fattah – au fost nominalizaţi de grupul Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică;
  • CHREDO, Open Doors, Oeuvre d'Orient şi Aid to the Church in Need, organizaţii pentru protecţia minorităţilor creştine – au fost nominalizate de Philippe Juvin şi alţi 60 de eurodeputaţi;
  • Mişcarea ucraineană proeuropeană EuroMaidan, reprezentată de jurnalistul Mustafa Nayem, cântăreaţa (câştigătoare Eurovision) Ruslana Lijiciko, activista Yelyzaveta Schepetylnykova şi jurnalista
  • Tetiana Cernovil – a fost nominalizată de Jacek Saryusz-Wolski şi alţi 52 de eurodeputaţi;
  • Activista americană născută în Somalia Ayaan Hirsi Ali, apărătoare a drepturilor femeii în societăţile islamice, cunoscută şi pentru că se opune mutilării genitale – a fost nominalizată de grupul EFDD.
  • Denis Mukwege, medic ginecolog congolez, specializat în tratarea victimelor violurilor şi fondator al spitalului Panzi din Bukavu, RD Congo – a fost nominalizat de grupurile S&D şi ALDE şi Barbara
  • Lochbihler;
  • Leyla Yunus, din Azerbaidjan, activistă pentru drepturile omului şi director al Institutului pentru Pace şi Democraţie – a fost nominalizată de grupul Verzi/ALE şi deputaţii Alexander Graf Lambsdorff, Marietje Schaake şi Ramon Tremosa.

 

Premiul Saharov

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este acordat în fiecare an de către Parlamentul European. Acesta a fost înființat în 1988 pentru a onora persoane fizice și organizații care apără drepturile omului și libertățile fundamentale. Anul trecut, premiul a fost acordat pentru Malala Yousafzaï, militant pakistanez pentru educația fetelor .

Sursa: European Parliament

 

 
Să sărbătorim împreună Ziua Europeană a Limbilor ! PDF Imprimare Email

În fiecare an, la 26 septembrie întreaga Europă sărbătorește Ziua europeană a limbilor (ZEL).

Ziua Limbilor Europei este o manifestare care celebrează diversitatea lingvistică, plurilingvismul, învățarea limbilor străine pe durata vieții. Ziua Europeană a Limbilor are ca obiectiv să atragă atenția publicului asupra importanței învățării limbilor străine și să îl sensibilizeze cu privire la existența și valorea tuturor limbilor vorbite în Europa, încurajând învățarea lor.

Manifestarea a debutat în anul 2001, an care a fost declarat de Consiliul Europei Anul european al limbilor vorbite. De atunci, în fiecare an, la 26 septembrie, în fiecare din cele 45 de state membre ale Consiliului Europei, se sărbătorește Ziua limbilor vorbite.

Obiectivele generale ale Zilei Europene a Limbilor sunt:

  • sensibilizarea publicului cu privire la importanța învățării limbilor și la diversificarea numeroaselor limbi învățate, cu scopul de a favoriza plurilingvismul și înțelegerea interculturală;
  • promovarea bogăției diversității culturale și lingvistice a Europei, menținerea și cultivarea ei;
  • încurajarea învățării pe tot parcursul vieții, nu numai în contextul școlar ci și în afara acestuia, pe durata studiilor, pentru nevoi profesionale, dar și din motive de mobilitate sau pentru petrecerea timpului liber și pentru diverse schimburi.

În Europa se vorbesc 24 de limbi oficiale, dar există și peste 60 de comunități autohtone care vorbesc o limbă regională. Limbile regionale sunt limbi vorbite într-o zonă restrânsă regional. În Belgia și Olanda există nu numai limbi oficiale, ci și limbi regionale, care la nivel de regiune autonomă corespund a ceea ce în Luxemburg e limbă națională. În Valonia și Bruxelles sunt recunoscute următoarele limbi regionale: valonă, luxemburgheza, bruslara, picardina, galmeza, câmpeneana. În Olanda sunt recunoscute următoarele limbi regionale: frizona și limburgheza.

Anul 2014 vine cu noutatea unui întreg sezon dedicat bogăției lingvistice a Europei, evenimentele organizate de Comisia Europeană în diferitele state membre fiind extrem de numeroase și interesante (a se vedea lista de evenimente aici ). În România, Reprezentanța Comisiei Europene va marca ocazia printr-o serie de acțiuni menite să încurajeze învățarea limbilor străine, să promoveze meseria de traducător/interpret și să celebreze diversitatea culturală și lingvistică a Europei în era globalizării.

Siteul dedicat Zilei Europene a Limbilor puteti accesa aici.

 

 

 
<< Început < Anterior 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Următor > Sfârşit >>

Pagina 1 din 125