Ro | Hu | En
Home
Agenda Parlamentului European PDF Imprimare Email

 Ce se află pe agenda eurodeputaţilor în 2015?

 
Vot privind opțiunea statelor UE de a nu utiliza organisme modificate genetic PDF Imprimare Email

Statele membre pot decide să interzică recoltele de OMG pe teritoriul lor - ©BELGAIMAGE/EASYSTOCKFOTO/S.Bouchard

Noua legislaţie care permite statelor membre să restricţioneze sau să interzică deplin culturile care conţin organisme modificate genetic (OMG) pe teritoriul lor, chiar dacă acest lucru este permis la nivel UE, a fost votată marţi. Propunerea legislativă, agreată informal de Parlament şi Consiliu în decembrie, fusese pusă pe agendă iniţial în 2010, dar a fost deblocată abia patru ani mai târziu, din cauza dezacordului dintre statele membre care favorizează OMG şi cele care se opun.

Acest acord va oferi mai multă flexibilitate pentru statele membre care vor să restricţioneze cultivarea OMG pe teritoriul lor. Va reprezenta un punct de referinţă într-o dezbatere care este departe de a fi încheiată între poziţiile pro şi contra OMG”, a spus Frédérique Ries (ALDE, BE) raportorul în Parlament.

”În ceea ce priveşte viitorul, am încredere în promisiunea Preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de a întări procesul democratic privind OMG în Europa şi de a se asigura că cercetarea este cu adevărat independentă”, a mai spus ea.

Acordul negociat cu miniştrii UE a fost adoptat cu 480 de voturi la 159 şi 58 de abţineri.

Evaluarea şi managementul riscului

Noile reguli vor permite statelor membre să interzică OMG din motive de protecţie a mediului, altele decât cele enumerate în evaluarea ştiinţifică de risc realizată de Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA).

Statele membre ar putea interzice recoltele de OMG şi pentru alte motive, cum ar fi cerinţele privind planificarea urbană sau naţională, impactul socio-economic, evitarea prezenţei involuntare a OMG în alte produse şi obiective ale politicii agricole. Interdicţiile s-ar putea aplica şi unor grupuri de OMG identificate de recolte sau trăsături.

Înainte ca un stat membru să adopte astfel de măsuri, legislaţia cere o procedură care să le permită companiilor producătoare de OMG să îşi dea acordul pentru interdicţii asupra autorizaţiilor lor de punere pe piaţă. Dacă o companie nu este de acord, statul membru poate impune restricţia unilateral.

Porumbul MON810 este în prezent singurul organism modificat genetic cultivat în UE. Cartoful modificat genetic ”Amflora” a fost interzis de Curtea generală UE în 2013, după ce iniţial fusese aprobat de Comisia Europeană.

Zone de protecţie/contaminare încrucişată

Statele membre trebuie să se asigure că recoltele OMG nu contaminează alte produse, o atenţie deosebită urmând a fi acordată prevenirii contaminării transfrontaliere cu statele învecinate, se arată în text.
Noua legislaţie va intra în vigoare în primăvara anului 2015.

Sursa: www.euparl.europa.eu

 
Letonia preia președinția UE PDF Imprimare Email

De la 1 ianurie 2015, Letonia va prelua preşedintia semestrială a Uniunii Europene de la Italia.
Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este deţinută pe o perioadă de şase luni de către un stat membru, prin rotaţie.

Cunoscut şi sub denumirea informală de Consiliul UE, reprezintă forul în care se reunesc miniştrii din statele membre pentru a adopta acte legislative şi pentru a coordona politicile europene.
Atribuţiile Consiliului Uniunii Europene sunt:

  • Adoptă legislaţia europeană.
  • Coordonează politicile economice generale ale statelor membre.
  • Semnează acorduri între UE şi alte ţări.
  • Aprobă bugetul anual al UE.
  • Elaborează politicile externă şi de apărare ale UE.
  • Coordonează cooperarea dintre instanţele judecătoreşti şi forţele de poliţie din ţările membre.

Consiliul nu este format din membri permanenţi. La fiecare reuniune a Consiliului, statele membre trimit miniștrii care răspund de domeniul aflat pe agenda de discuţii - de exemplu, miniștrii mediului dacă reuniunea se axează pe probleme de mediu. Reuniunea respectivă se va numi „Consiliul de mediu”.

Consiliul care îi reuneşte pe miniştrii afacerilor externe este prezidat permanent de aceeaşi persoană, respectiv Înaltul Reprezentant pentru politica externă şi de securitate comună .

Toate celelalte reuniuni sunt prezidate de ministrul de resort din ţara care deţine președinţia UE în momentul respectiv.

De exemplu, în cazul în care Consiliul de mediu se reunește în perioada în care Letonia deţine președinţia UE, reuniunea va fi prezidată de ministrul letonian al mediului.

Letonia, fosta republica sovietica, a devenit membra a Uniunii Europene în 2004, a aderat la zona euro anul acesta, iar anul acesta va detine, pentru prima data, presedintia semestriala a Uniunii.
Prioritatile presedintiei letone sunt cresterea competitivitatii economice si agenda digitala.
Dupa cum declara recent ministrul leton de externe, o alta provocare a presedintiei tarii sale este criza ucraineana.
"Daca vom vedea ca situatia se îmbunatateste în Ucraina, ca se respecta acordul de încetare a focului si întelegerile de la Minsk, la care Rusia este parte, vom propune ridicarea sau diminuarea sanctiunilor. Daca, dimpotriva, situatia se înrautateste si tensiunile cresc, atunci si pozitia noastra va deveni mai dura si probabil ca Europa va trebui sa impuna noi sanctiuni".
Educatia si modernizarea societatii, întarirea rolului societatii civile în tarile membre se vor afla, de asemenea, în atentia presedintiei letone.
În aceste sase luni vor fi organizate aproximativ 200 de evenimente europene în Letonia, inclusiv reuniuni politice la nivel înalt - între acestea, summitul Parteneriatului Estic si sedintele afiliate: Forumul de Afaceri, Forumul Societatii Civile, cel pentru libertatea presei si al tineretului.
Tot în Letonia se vor tine zece reuniuni ale ministrilor europeni, precum si reuniunea Asia-Europa a ministrilor educatiei. Se mai asteapta confirmarea si pentru organizarea adunarii pentru Agenda digitala a conferintei europene privind standardizarea, a Forumului Partenerilor Sociali sau a Saptamânii E-sanatatate.

Informatii utile: Site-ul Presedintiei Letone

 

 

 
Construcția secțiunii Cernavodă-Constanța din Autostrada Soarelui va fi achitată din fonduri europene PDF Imprimare Email

Comisia Europeană a hotărât  să acopere costurile de construcţie a tronsonului Cernavodă - Constanța din Autostrada Soarelui, finanţat iniţial de statul român printr-un împrumut. Prin această decizie, semnată ieri de Comisarul pentru Politică Regională Corina Crețu, statul român beneficiază de 305,7 milioane euro din Fondul de Coeziune, sumă care acoperă 85% din costurile de construcție a celor 51,3 kilometri de autostradă dați în folosință deja în noiembrie 2012.

Construcția secțiunii Cernavodă-Constanța din Autostrada Soarelui va fi achitată din fonduri europene
Pentru a construi Autostrada Soarelui, statul român a contractat în 2005 un împrumut de la Banca Europeană de Investiții. Pe 2 septembrie 2014, România a cerut Comisiei Europene să finanțeze retroactiv construirea acestui tronson, ale cărui beneficii sunt: diminuarea cu 30% a accidentelor grave de circulație între Constanța și Cernavodă și scăderea timpului de călătorie București – Constanța de la 2h30min la 1h51min. Împrumutul de la Banca Europeană de Investiții va fi folosit pentru a finanța alte investiții în infrastructura de transport.

 

 

Crăciun Fericit!

 

Boldog Karácsonyt!

 

Frohe Weihnachten!

 

Merry Christmas!

 
<< Început < Anterior 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Următor > Sfârşit >>

Pagina 1 din 130