Ro | Hu | En
Home
Mai multă flexibilitate în folosirea fondurilor de dezvoltare rurală 2007 – 2013 PDF Imprimare Email

Statele membre beneficiază, începând cu data de 11 august 2015, de mai multă flexibilitate în cheltuirea fondurilor de dezvoltare rurală 2007 -2013. 

 

 

Un nou Regulament-delegat al Comisiei permite statelor membre să transfere 5% din aceste fonduri către o altă axă prevăzută în Programul de dezvoltare rurală, față de doar 3% cât era posibil până acum. Totodată, perioada în care statele membre trebuie să notifice acest lucru Comisiei a fost extinsă până la sfârșitul lunii septembrie.

Prin această măsură suplimentară de flexibilitate, statele membre au posibilitatea de a transfera fonduri alocate anterior unor măsuri neperformante, și care au fost folosite doar parțial, către alte priorități, în prezent sub-finanțate.

 

Phil Hogan, comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, a declarat: "Această decizie oferă o flexibilitate în plus, menită să ajute statele membre să profite din plin de fondurile UE disponibile."

 

Context:

Decizia a fost adoptată ca răspuns la solicitările venite din partea statelor membre, îngrijorate că fondurile alocate în perioada 2007 -2013 rămase necheltuite vor fi dezangajate la finalul acestui an.

Comisia Europeană a adoptat noul regulament-delegat la începutul lunii iunie. Cele două luni în care Parlamentul European sau Consiliul UE puteau face comentarii asupra lui au expirat și noile norme au intrat în vigoare, ele fiind publicate în Jurnalul Oficial în data de 8 august.

 

Sursa: Siteul Reprezentanței Comisiei Europene în România

 
Peste 98 de milioane de euro pentru gestionarea frontierelor și cooperare polițienească PDF Imprimare Email

Comisia Europeană a aprobat programul național multianual al României, finanțat din Fondul UE pentru securitate internă. Cu un buget total de aproape 98,5 milioane de euro, programul urmează să contribuie la asigurarea unui nivel ridicat de securitate și de prevenire a criminalității, facilitând, în același timp, călătoriile în scopuri legitime și garantând gestionarea sigură a frontierelor externe ale Uniunii Europene. 

 

 

În domeniul vizelor și gestionării frontierelor, programul va urmări modernizarea infrastructurii consulare și dotarea anumitor unități cu sisteme și echipamente specifice (sisteme electronice de eliberare a vizelor, echipamente de securitate etc.), precum și îmbunătățirea capacității de intervenție la frontiere, implementarea de noi tehnologii de control, asigurarea continuității sistemelor informatice relevante și înființarea de Centre de coordonare regională pentru EUROSUR. Finanțarea acestor măsuri se realizează prin Instrumentul pentru frontiere și vize, cu o alocare de peste 61 milioane de euro.

 

În ceea ce privește prevenirea și combaterea criminalității, programul are în vedere dezvoltarea capacității naționale (operaționale) a poliției, de formare și schimburi de informații. Acest lucru prevede investiții în infrastructură și îmbunătățirea capacității de analiză în domeniul criminalității informatice, traficului de ființe umane și de droguri, precum și combaterii corupției. Totodată, în domeniul gestionării riscurilor și crizelor, sunt prevăzute măsuri de consolidare a siguranței transportului aerian și de creștere a capacității operaționale prin formarea și echiparea unităților de intervenție. România are alocate, prin Instrumentul pentru cooperarea polițienească și gestionarea crizelor, peste 37 milioane de euro pentru implementarea acestor activități.

România are la dispoziție și o alocare de 180,000 de euro pentru acțiuni specifice, la nivel transnațional.

 

 
UE investește 75 de milioane de euro în regiunile de frontieră dintre România și Serbia pentru protecția mediului PDF Imprimare Email

Noul program transfrontalier Interreg-IPA, adoptat în data de 7 august 2015, de Comisia Europeană, vizează protejarea mediului în regiunile de frontieră dintre România și Serbia. Zona vizată de program se află în centrul macroregiunii europene a Dunării. Bazinul Dunării acoperă mai mult de jumătate din frontiera dintre cele două țări. 

 

 

Programul se va axa pe dezvoltarea unor infrastructuri de transport transfrontalier eficiente și ecologice. În plus, acesta va oferi cetățenilor oportunități de ocupare a forței de muncă, îmbunătățirea asistenței medicale și un acces sporit la învățământul terțiar.

 

Comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu, a declarat: „Peste 2 milioane de persoane care locuiesc în regiune vor beneficia de aceste proiecte, care vor contribui la atingerea obiectivelor Strategiei europene pentru regiunea Dunării. Programele noastre transfrontaliere prevăd măsuri concrete pentru îmbunătățirea calității vieții în regiunile de frontieră ale Uniunii Europene și în vecinătatea acestora. Aceste programe constituie o ocazie pentru regiuni de a găsi soluții comune la provocări comune.”

 

Programul Interreg IPA de cooperare transfrontalieră România-Serbia acoperă 3 regiuni de frontieră în România și 6 regiuni în Serbia. El are o valoare de peste 88 de milioane EUR, cu o contribuție de aproape 75 de milioane EUR din instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA).

 

Unele dintre efectele preconizate includ:

  • Accesul sporit la piața muncii.
  • Asistență medicală și servicii sociale îmbunătățite.
  • Instituirea de rețele transfrontaliere de centre de învățământ superior.
  • Consolidarea capacităților instituțiilor locale în vederea protejării resurselor naturale.
  • O mai bună pregătire pentru situații de urgență (de exemplu, legate de minerit și activități industriale, poluarea aerului sau inundații).
  • Integrarea infrastructurilor și serviciilor de transport local în principalele coridoare de transport europene, în special a căilor navigabile conectate la coridorul Dunării.
  • Servicii îmbunătățite de trecere a frontierei pentru navetiști.

 

 
Ajutor de 8,5 milioane de euro pentru România din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene PDF Imprimare Email

„Sunt bucuroasă să pot anunța astăzi, 6 august, că aproape 8,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene sunt disponibili pentru România, în urma aprobării Deciziei Comisiei de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. Am propus acordarea acestui ajutor în aprilie 2015 când am transmis propunerea noastră celor două instituții.
 

 

Acest ajutor financiar va sprijini populația afectată de inundațiile extinse din luna mai și din vara anului 2014. Prima inundație a afectat 30 de județe din România și a distrus rețele vitale de transport, apă, energie și telecomunicații, precum și case și ferme. Cetățenii au trebuit să fie evacuați și fermierii au pierdut recolte și animale. Multe școli, spitale, clădiri publice și bunuri culturale au fost inundate.

 

În lunile iulie și august 2014, precipitațiile abundente, inundațiile și alunecările de teren au afectat din nou peste 126.000 de locuitori din cinci județe ale regiunii Olteniei, în sud-estul României.

Aceste inundații devastatoare au provocat incertitudine și teamă cu privire la viitorul fermierilor care și-au pierdut întreaga producție, copiilor care nu au mai putut merge la școală și familiilor care și-au văzut locuințele distruse. Pentru toți acești oameni care au arătat foarte mult curaj, autoritățile au luat o decizie înțeleaptă: au apelat la solidaritatea europeană.

 

Fondul de solidaritate al Uniunii Europene este unul dintre cele mai puternice simboluri ale solidarității în caz de nevoie. Ajutorul financiar va sprijini comunitățile, contribuind la acoperirea costurilor operațiunilor de recuperare, precum și la acoperirea parțială a costurilor de salubrizare a zonelor afectate, de refacere a infrastructurii și restabilire a serviciilor.

 

Din păcate, un dezastru sau o situație de criză pot apărea în orice moment. Nu putem întotdeauna preveni astfel de situații dramatice, însă ne putem pregăti, reduce pagubele și, cel mai important, putem crește siguranța cetățenilor noștri. Din acest motiv politicile de gestionare a riscurilor și dezastrelor sunt atât de importante. Multe dintre programele co-finanțate prin intermediul Fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada 2014 - 2020 își propun să investească în prevenirea inundațiilor și reducerea impactului schimbărilor climatice, acțiuni pentru care există o nevoie stringentă.”


Corina Crețu , comisar european pentru politici regionale

 

Sursa: Siteul Reprezentanței Comisiei Europene în România

 
Comisia Europeana protejează producătorii agricoli împotriva embargoului rusesc PDF Imprimare Email

Comisia Europeană va prelungi măsurile de siguranță pentru sectoarele lactatelor, fructelor și legumelor, ca o măsură de protecție împotriva extinderii embargoului rusesc. 

 

 

Pentru sectorul fructelor și legumelor, măsurile prevăzute pot intra în vigoare în prima săptămână a lunii august, în timp ce pentru lactate acestea vor fi implementate începând cu 1 octombrie 2015.

 

Comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, a declarat: "Acțiunile semnificative întreprinse până în prezent au demonstrat solidaritatea UE cu fermierii afectați de către embargo și au jucat un rol important în atenuarea efectelor acestuia. Trebuie să continuăm să oferim o plasă de siguranță producătorilor care se confruntă cu dificultăți în urma prelungirii embargoului."

 

Context

Extinderea embargoului rusesc echivalează cu închiderea unei piețe de export importante pentru producătorii europeni. Comisia este conștientă de provocările cu care se confruntă aceștia și va depune toate eforturile pentru a-i sprijini.

Pentru sectorul produselor lactate (unt și lapte praf degresat), măsurile constau în achiziții publice și ajutor pentru depozitarea privată. Aceste măsuri sunt în vigoare și fără această extindere ar expira la 30 septembrie 2015. Intervenția va fi prelungită până la data de 29 februarie 2016.

Pentru fructe și legume, Comisia propune extinderea măsurilor până la data de 30 iunie 2016, aplicându-se principalelor fructe și legume, inclusiv piersici și nectarine. Comisia propune retragerea produselor de pe piață și distribuirea gratuită către organizațiile de caritate, utilizarea lor ca furaje pentru animale, fabricarea compostului sau distilarea. Alte măsuri constau în recoltarea înainte de coacere sau ne-recoltarea fructelor.

 

Sursa: Siteul Reprezentanței Comisiei Europene în România

 
<< Început < Anterior 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Următor > Sfârşit >>

Pagina 1 din 141